z m o l b l o g

Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Muresan primesc şi împart mită. Comentariile lui Mureşan live imediat după înregistrare.

Un singur subiect. O singură zi. Mii de voci! - Astfel sună motto-ul acestui eveniment. Dar ce vor ei să spună cu asta ?!

Pe 15 octombrie, bloggeri din toată lumea se unesc pentru a evidenţia o singură problemă importantă în mintea tuturor. În 2007, această problemă importantă este mediul înconjurator. Toţi bloggerii vor scrie despre mediu, în felul lor personal şi în legatură cu ideile din blogul lor. Ţinta noastră este să facem toată lumea să vorbească despre un viitor mai bun.Sunt aşteptaţi să scrie bloggeri de toate naţionalitatile, cu orice preocupari şi cu orice tip de blog. Iata ce ai de făcut:

Scrie pe 15 octombrie!

Publică pe blogul tău un post cu un subiect ales de tine, dar care sa aiba de-a face cu mediul.

De exemplu: pe un blog despre bani poţi scrie cum să faci economii prin aplicarea unor idei ecologice. În mod asemănător, pe un blog despre politică poţi publica o analiză a importanţei politicilor de mediu în lupta politică.

Posturile nu trebuie sa aibă o structura anume, ci doar sa aibă legatură cu subiectul general, în orice fel potrivit pentru blogger şi cititorii sai. Scopul nu este promovarea unui anumit punct de vedere, ci doar deschiderea discuţiei despre o problemă importantă. Asa că scrie în felul specific ţie şi cititorilor tăi despre probleme de mediu şi asigură-te că publici pe 15 octombrie.

Ce altceva poţi face

Poti participa la Ziua Blog Action afisand un banner pe situl tau (http://blogactionday.org/promote) sau donând caştigurile blogului tău din 15 octombrie unei organizaţii ecologiste pe care o alegi tu.

Inregistrează-ţi blogul

Încercăm să ţinem o evidenţă a tuturor blogurilor care se implică in proiectul BlogActionDay.org şi ar fi util dacă ţi-ai înregistra blogul la http://blogactionday.org/commit

Până acum formularul este disponibil doar în limba engleza, dar campurile de completat sunt urmatoarele:

1. Numele blogului
2. URL-ul blogului
3. Numar aproximativ de abonaţi RSS (Nu va fi publicat. Este folosit pentru a estima numarul de persoane ce vor afla de Ziua Blog Action. Completează cu un număr aproximativ, informaţie furnizată de Feedburner sau alte servicii asemanatoare. Daca nu ştii, completeaza cu ‘0′.)
4. Adresa de email ( Vei primi DOAR doua mesaje. Primul va fi cu doua zile inainte de Ziua Blog Action 2007. Al doilea va fi in august 2008, despre ziua din anul următor.)
5. Ultimul câmp este pentru a testa daca eşti o fiinţă umana sau un robot. Doar tasteaza numarul scris acolo.

Credit: blogactionday.org

De la Vio am dat peste acest test …
Rezultatul pentru mine se vede mai jos

Florian “Moţu” Pittiş spunea … “Radio 3 a fost cel mai bun lucru pe care l-am făcut în viaţa mea…” (şi l-a făcut foarte bine!) .

În seara aceasta am găsit o ştire pe site-ul Radio3net.ro Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune a hotărât ca, în memoria lui Florian “Moţu” Pittiş, postul public de radio on line pe care acesta l-a fondat să se numească Radio3net - Florian Pittiş.

Eu am descoperit acest radio în liceu, în vacanţele petrecute la munte (Moneasa, jud. Arad), fiind singurul post radio care mergea cât de cât bine. L-am găsit interesant, plăcut. Pe atunci era R3 România Tineret. Au rămas la fel de frumoşi doar că au trecut de pe ultra-scurte pe biţi, online cu chat-eraşii Aici i-am regăsit acu un an şi ceva şi continui să îi ascult.

Dimineaţă. 5*C. Ceaţă şi agitaţie mare pe străzi. Copii spre şcoala, părinţi grăbiţi spre locul de muncă. Ambuteiaje în intersecţii, claxoane, nervi şi grabă. Toate astea îmi aduc aminte că a venit toamna şi nu prea mă încântă. Să nu credeţi ca nu îmi place toamna; nu imi place trecerea de la vară. Prefer mai mult trecerea toamnă - iarnă, serile de noiembrie, întunecate, pline de umezeală şi parcă cu mirosul ceţii plutind peste tot.

Răcoarea de dimineaţa nu mă deranjează foarte mult, sunt prea călduros de felul meu (una dintre “păsăricile” mele dintr-un stol mare de tot) dar mă duce cu gândul la dimineţile însorite de acum o luna când vremea nu mă forţa sa port haine groase, mâneci lungi pe care nu le suport. Mai jos, Nicu Alifantis ne aminteşte de emoţia de toamna…

Turnul sinucigasilor, roman publicat de Nick Hornby in 2005, este o comedie neagra avand ca teme sinuciderea, frica, depresia, pe de o parte dar si prietenia, fericirea, micile bucurii care au rezultate mari asupra fiecaruia dintre noi atunci cand stim sa le (re)gasim.

Povestea este scrisa la persoana I din prisma celor patru personaje principale: Martin, Maureen, Jess si JJ. In ajunul anului nou cei patru straini se intalnesc pe acoperisul unei cladiri inalte din Londra Topper’s House, toti cu intentia de a-si curma viata. Fiecare era cu gandul de a trece la cele vesnice singur insa acest plan e curmat in momentul in care se intalnesc si hotarasc sa coboare si sa-si amane sfarsitul cel putin pentru moment.

Coperta originala cu titlul original: A long way down

Cele patru personaje principale sunt:

• Martin Sharp - fost prezentator de stiri care a facut greseala de a se culca cu o tanara de 15 ani si 250 zile (cu 115 zile mai putin pentru a fi legal) . Isi ispaseste pedeapsa in inchisoare dar eliberat constata ca viata lui e ruinata. Fara cariera, familia destramata considera cu suicidul e actul just la care trebuie sa recurga.
• Maureen - credincioasa catolica in varsta de 50 ani a carei existenta se invarte doar in jurul fiului ei Matty pe care il ingrijeste suferind de un handicap. Si-a petrecut ultimii 19 ani intr-o izolare relativa mergand doar la biserica si ingrijind-ul pe Matty, prefacandu-se ca el este un copil sanatos (ii cumpara jocuri video, postere, casete audio) si nu acel Matty care vegeteaza fara a da cel mai mic semn ca intelege macar putin din ce este in jur si care ii curma orice speranta spre o viata normala.
• Jess Crichton - o adolescenta lipsita de tact, cu un limbaj si comportament vulgar, care duce in spate un bagaj emotional mare datorat problemelor din familie si o personalitate autodistructiva. Ea este cea care vine cu ideea de a amana “caderea in gol” pentru a fi ajutata de ceilalti in cautarea fostului prieten Chaz cu care s-a culcat si apoi a fost lasta balta.
• JJ - un american care a ajuns in Londra datorita prietenei sale britanice Lizzie. A avut o formatie - The Big Yellow - care avea concerte de-a lungul tarii, insa asta pana de curand cand s-a destramat iar Lizzie l-a parasit. Astfel el se trezeste singur, cu visul de a canta spulberat si livrand pizza pe un moto-scuter.

Cei patru amana caderea in gol iar intamplarile prin care trec si descoperind ca totusi mai exista cineva care ii iubeste si mai exista motive pentru care sa traiasca subliniaza foarte bine motto-ul povestii: cea mai buna solutie pentru nefericire este fericirea insasi.

Placerea lecturii acestei carti sta in umorul folosit, ironic si putin acid amestecat cu sinceritate si seriozitate. Toate acestea ne fac sa ne simtim mai bine, sa ne bucuram de mici placeri care la prima vedere par nesimnificative. Povestea da speranta si ne arata ca viata e frumoasa si merita sa fie traita cu absolut tot ce ne ofera.

Lectura placuta!

PS: Amazon ofera aceasta carte pentru a fi citita online, insa doar in engleza.